Carne de porc conservată la borcan, ca la țară
Amintirea serilor răcoroase de iarnă petrecute în bucătăria bunicii, unde aromele de carne prăjită și untură proaspătă umpleau aerul, rămâne una dintre cele mai prețioase moșteniri culinare pentru mulți dintre noi. Această rețetă carne porc la borcan nu este doar o metodă veche de conservare, ci o veritabilă călătorie în timp, care ne readuce în farfurie gustul autentic al satului românesc de altădată, adaptat cerințelor moderne de gust. Într-o lume dominată de produse procesate și conservanți artificiali, întoarcerea la aceste tehnici tradiționale reprezintă o alternativă sănătoasă pentru cei care doresc să controleze calitatea alimentelor pe care le oferă celor dragi.
Prepararea acestei delicatese necesită răbdare și respect față de ingrediente, fiind considerată de mulți o cină perfectă pentru familie, mai ales în zilele când timpul pentru gătit este limitat și avem nevoie de o soluție rapidă dar nutritivă. Carnea, gătită lent în propria grăsime până când devine atât de fragedă încât se desface în fâșii la cea mai mică atingere, devine o bază versatilă pentru nenumărate alte mâncăruri sau poate fi savurată pur și simplu alături de o porție de mămăligă caldă și niște murături asortate. Utilizarea unor produse regionale de încredere transformă acest proces simplu într-un act de conservare a culturii noastre gastronomice, oferind o experiență senzorială greu de egalat prin metodele moderne de refrigerare rapidă.
Deși astăzi avem acces la tehnologii avansate, farmecul și gustul pe care le oferă această carne de porc conservată la borcan rămân unice, grăsimea acționând ca un sigiliu natural ce păstrează aromele intacte timp de luni de zile fără a altera textura fibrei musculare. Această tehnică, transmisă din generație în generație, pune accent pe calitatea materiei prime și pe o origine sustenabilă a animalelor, asigurând un rezultat final care satisface cele mai exigente standarde de calitate gourmet. Fie că ești un nostalgic al vacanțelor la țară sau un pasionat de gastronomie modernă care caută baze autentice pentru rețete complexe, acest preparat tradițional îți va redefini standardele despre ce înseamnă o conservă de casă făcută cu dragoste.
Urmărește-mă pe Pinterest pentru rețete zilnice GRATUITE!

Istoria și tradiția rețetei de rețetă carne porc la borcan
Istoria conservării cărnii în untură, cunoscută popular sub numele de carne la garniță, își are rădăcinile adânc înfipte în economia gospodăriei rurale românești, unde nimic nu se pierdea și totul se transforma cu grijă. Înainte de apariția energiei electrice și a frigiderelor, țăranii au descoperit că prin gătirea cărnii de porc imediat după sacrificare și acoperirea ei cu un strat generos de untură încinsă, se crea o barieră protectoare împotriva bacteriilor și a oxidării. Această metodă nu era doar o necesitate de supraviețuire, ci a devenit rapid o metodă de rafinare a gustului, carnea maturându-se lent în borcanele păstrate în pivnițele răcoroase ale caselor bătrânești.
În comunitățile tradiționale, momentul tăierii porcului era urmat de o activitate intensă în care întreaga familie participa la tranșarea și pregătirea rezervelor pentru restul anului, carnea la borcan ocupând un loc de cinste pe rafturile cămării. Această practică reflectă o legătură profundă cu pământul și cu animalele crescute în bătătură, subliniind importanța unor produse regionale care definesc identitatea culinară a fiecărei zone din România. Fiecare regiune are micile sale secrete, de la tipul de condimente folosite până la durata de prăjire, însă scopul rămânea același: asigurarea unei surse de hrană bogate și gustoase pentru muncile grele ale câmpului.
Evoluția acestei rețete de la o soluție practică de stocare la o delicatesă apreciată în mediul urban demonstrează reziliența tradițiilor noastre gastronomice în fața modernității galopante. Astăzi, carnea de porc la borcan este căutată de cei care apreciază o calitate gourmet autentică, fiind servită în restaurante de profil ca un simbol al ospitalității și al măiestriei culinare rustice. Deși procesul de preparare rapidă nu se aplică neapărat gătitului propriu-zis, beneficiul major apare mai târziu, când deschiderea unui borcan oferă instantaneu o masă completă și plină de istorie, salvând timp prețios în bucătăria contemporană.
De ce vei iubi această rețetă de rețetă carne porc la borcan
- Gustul inegalabil oferit de gătirea lentă în untură proprie, care frăgezește carnea mult peste orice metodă de coacere clasică.
- Economisirea timpului în zilele aglomerate, reprezentând o soluție ideală pentru o masă gata în doar câteva minute după deschiderea borcanului.
- Absența totală a aditivilor chimici sau a conservanților artificiali, bazându-se exclusiv pe proprietățile naturale de conservare ale sării și grăsimii.
- Versatilitatea incredibilă a produsului final, care poate fi folosit în tocănițe, omlete, alături de fasole sau simplu, pe o felie de pâine proaspătă.
- Durata lungă de conservare, care permite stocarea unei cantități mari de hrană nutritivă pentru perioade de timp îndelungate în condiții optime.
- Textura unică a cărnii care se topește în gură, o caracteristică ce transformă orice masă obișnuită într-un festin demn de mesele boierești.
- Conexiunea emoțională cu tradiția, oferind sentimentul de siguranță și confort pe care doar mâncarea gătită ca la mama acasă îl poate evoca.
Secretul consistenței și aromelor perfecte
Știința din spatele acestui proces de conservare se bazează pe principiul excluderii oxigenului și controlului activității apei prin intermediul grăsimii și al sării. Untura topită, odată solidificată, creează o barieră ermetică în jurul bucăților de carne, prevenind pătrunderea microorganismelor aerobe și procesele de oxidare care duc la râncezirea și alterarea alimentelor. Gătirea prelungită la o temperatură controlată asigură distrugerea bacteriilor patogene, în timp ce sarea acționează ca un agent osmotic, extrăgând excesul de umiditate din țesutul muscular, factor esențial pentru prevenirea degradării microbiologice.
Un alt aspect științific fascinant este procesul de confiere naturală care are loc în interiorul borcanului, unde grăsimile saturate din untură protejează integritatea proteinelor și păstrează vitaminele liposolubile. Spre deosebire de carnea congelată, unde cristalele de gheață pot rupe structura celulară și pot duce la pierderea sucurilor naturale la decongelare, carnea conservată la borcan își menține structura intactă, devenind chiar mai fragedă pe măsură ce trece timpul. Acest fenomen se datorează acțiunii enzimelor care continuă să lucreze într-un ritm foarte lent, îmbunătățind profilul aromatic al preparatului fără a compromite siguranța alimentară.
Termodinamica gătirii în untură permite o distribuție uniformă a căldurii, ceea ce înseamnă că fiecare bucată de carne atinge temperatura optimă de gătire fără a fi expusă șocului termic direct al flăcării sau al aerului uscat din cuptor. Acest mediu de gătire umed-gras previne evaporarea sucurilor interne, rezultând într-un produs finit extrem de suculent și bogat în arome. Mai mult, procesul de răcire lentă a borcanelor după sigilare favorizează crearea unui vid parțial, ceea ce sporește eficiența sigiliului de grăsime și garantează că preparatul va rămâne proaspăt pentru o perioadă de până la un an în condiții de temperatură scăzută și întuneric.
Cele mai bune ingrediente pentru rezultate gourmet
Pentru a obține un rezultat de excepție, selecția materiei prime este crucială, punându-se un accent deosebit pe alegerea unor bucăți de carne cu o origine sustenabilă, provenite de la animale crescute în condiții naturale, cu o dietă echilibrată. Carnea trebuie să aibă o culoare roz-roșiatică sănătoasă și o textură fermă, fiind de preferat amestecul de pulpă, spată și obligatoriu câteva bucăți de piept de porc pentru un plus de frăgezime oferit de straturile de grăsime intramusculată. Utilizarea unor ingrediente bio, precum sarea de munte neiodată și usturoiul din producția locală, face diferența între o conservă banală și un produs de o calitate gourmet superioară.
Untura folosită pentru acoperire trebuie să fie de o puritate absolută, extrasă din slănina de pe spatele porcului, topită cu grijă pentru a rămâne albă și fină după solidificare. O untură care a fost arsă sau care provine dintr-o sursă necorespunzătoare poate altera întreg profilul de arome al cărnii, dându-i un gust neplăcut de rânced. De asemenea, condimentarea trebuie să fie echilibrată, folosind piper negru boabe, foi de dafin și cimbru uscat, elemente care nu doar adaugă profunzime gustului, dar au și proprietăți ușor antiseptice care ajută la conservarea pe termen lung a preparatului.
Integritatea borcanelor și a capacelor este un alt pilon al calității acestui proces, fiind necesară o sterilizare riguroasă înainte de utilizare pentru a elimina orice risc de contaminare. Recipientele de sticlă groasă sunt ideale deoarece permit monitorizarea vizuală a stratului de untură și a stării cărnii, oferind în același timp o barieră neutră care nu reacționează chimic cu grăsimea fierbinte. Respectarea acestor standarde stricte de igienă și selecție transformă prepararea cărnii la borcan dintr-o simplă metodă de stocare într-o formă de artă culinară, asigurând că fiecare porție servită va fi la fel de proaspătă și delicioasă ca în ziua în care a fost gătită.
Alternative pentru ingrediente și adaptări pentru diete
- Vegan: Deși rețeta tradițională se bazează pe carne, o variantă vegetală poate fi realizată folosind bucăți mari de soia texturată sau ciuperci Pleurotus consistente, gătite lent și conservate într-un amestec de ulei de floarea-soarelui presat la rece și grăsime de cocos neutră pentru a mima textura unturii.
- Fără gluten: Acest preparat este în mod natural lipsit de gluten, deoarece nu folosește niciun agent de îngroșare sau făină; asigurați-vă doar că mixul de condimente utilizat nu conține aditivi de umplere cu gluten.
- Low-Carb: Rețeta este perfectă pentru o dietă de tip keto sau low-carb, având un conținut ridicat de grăsimi sănătoase și proteine, fără adaos de zaharuri sau carbohidrați; se recomandă servirea cu legume verzi la grătar în loc de mămăligă.
- Fără lactate: Fiind conservată exclusiv în untură de porc, această rețetă nu conține niciun derivat lactat, fiind o alegere excelentă pentru persoanele cu intoleranță la lactoză sau alergii la proteinele din lapte.
- Dacă lipsește un condiment: Dacă nu aveți cimbru uscat, puteți folosi rozmarin pentru o notă mediteraneană sau puteți intensifica aroma de usturoi, însă evitați condimentele măcinate fin care pot tulbura aspectul limpede al unturii din borcan.
Garnituri perfecte și recomandări de băuturi
- Mămăligă densă, tăiată cu ața, și o porție generoasă de brânză de burduf pentru un contrast de texturi.
- Murături tradiționale în saramură, cum ar fi gogonelele sau varza acră, care taie prin bogăția grăsimii.
- O porție de fasole bătută cu multă ceapă călită deasupra, unde carnea adaugă o notă de afumătură și sațietate.
- Pâine de casă cu maia, prăjită ușor, peste care se întinde un strat subțire de untură aromată din borcan.
- Un pahar de vin roșu sec, cu taninuri ferme, care să echilibreze perfect onctuozitatea preparatului de porc.
Păstrare, congelare și reîncălzire corectă
- Depozitarea ideală pentru carnea de porc la borcan se face într-un spațiu întunecos, uscat și constant răcoros, cum este o cămară de apartament bine ventilată sau, preferabil, un beci de piatră unde temperatura nu fluctuează drastic. În aceste condiții, carnea conservată în untură poate rezista fără probleme între 6 și 12 luni, păstrându-și proprietățile gustative intacte.
- Dacă nu dispuneți de o cămară rece, borcanele pot fi păstrate în frigider, însă trebuie să aveți în vedere că untura se va întări complet și va deveni albă și opacă. După deschiderea unui borcan, acesta trebuie păstrat obligatoriu la rece și consumat în decurs de maximum 2 săptămâni, asigurându-vă că nivelul unturii rămâne peste nivelul cărnii rămase în vas.
- Utilizați exclusiv recipiente din sticlă sterilizate în prealabil, cu capace metalice noi, care închid ermetic. Este esențial ca borcanele să nu prezinte ciobituri la gură, deoarece orice infiltrare de aer va duce la râncezirea unturii și alterarea rapidă a cărnii.
- Durata de conservare este direct influențată de cantitatea de sare folosită și de eliminarea completă a apei din carne în timpul procesului de prăjire. Cu cât carnea este mai bine gătită și apa evaporată, cu atât riscul de dezvoltare a bacteriilor este mai mic.
- Pentru reîncălzire, cel mai indicat este să scoateți porția dorită cu o lingură curată și să o puneți direct într-o tigaie încinsă sau într-un vas la cuptor. Nu este necesar să adăugați ulei suplimentar, deoarece untura în care a stat carnea se va topi și va servi ca mediu perfect pentru rumenire, oferind un gust autentic de friptură la garniță.
Valori nutriționale și timpi de preparare
- Calorii: 465 kcal
- Proteine: 24 g
- Grăsimi: 41 g
- Carbohidrați: 0.5 g
| Detaliu | Valoare |
|---|---|
| Timp de pregătire | 45 minute |
| Timp de gătire | 180 minute |
| Timp total | 225 minute |
| Grad de dificultate | Mediu |
| Porții | 10-12 porții |
Ingrediente

Baza de carne și grăsime
- 3 kg pulpă sau spată de porc tăiată în cuburi de aproximativ 3-4 cm
- 1.5 kg untură de porc curată de preferat untură de casă, albă și fără miros
- 500 g piept de porc cu os sau costiță pentru un plus de savoare și textură
Condimente și arome
- 3 linguri de sare grunjoasă sare specială pentru murături, neiodată
- 1 lingură boabe de piper negru pentru aromă subtilă în timpul gătirii
- 5-6 căței de usturoi întregi, pentru a infuza untura
- 4 foi de dafin opțional, pentru o notă de prospețime
Ghid pas cu pas către perfecțiune
Pasul 1: Pregătirea și fasonarea cărnii
Începeți prin a spăla carnea de porc sub un jet de apă rece, apoi tamponați-o foarte bine cu prosoape de hârtie pentru a elimina orice urmă de umiditate. Este crucial ca carnea să fie uscată înainte de a intra în contact cu grăsimea încinsă. Tăiați carnea în cuburi egale, de aproximativ 3-4 centimetri, având grijă să păstrați și porțiunile de grăsime atașate, deoarece acestea vor deveni extrem de fragede. Dacă folosiți și costiță, porționați-o astfel încât fiecare bucată să aibă o parte de os, ceea ce va îmbogăți gustul final al preparatului.
Pasul 2: Condimentarea și maturarea preliminară
Puneți bucățile de carne într-un bol încăpător și presărați peste ele sarea grunjoasă și piperul proaspăt măcinat. Amestecați bine cu mâinile pentru a vă asigura că fiecare bucată este acoperită uniform de condimente. Se recomandă lăsarea cărnii la odihnit pentru cel puțin 30 de minute la temperatura camerei sau chiar 2 ore la frigider. Acest pas permite sării să pătrundă în fibrele cărnii, acționând ca un agent de conservare încă dinainte de procesul de gătire propriu-zis.
Pasul 3: Topirea unturii în vasul de gătit
Alegeți o cratiță mare cu fund dublu sau un ceaun de fontă, care distribuie căldura uniform. Puneți untura în vas și topiți-o la foc mic. Este esențial ca untura să fie de bună calitate, fără miros de rânced. Încălziți untura până când devine lichidă și transparentă, dar aveți grijă să nu ajungă la punctul de fumegare. O temperatură moderată la început va preveni arderea grăsimii și va asigura o gătire blândă a cărnii, păstrându-i suculența interioară.
Pasul 4: Adăugarea cărnii și începerea procesului de confitare
Introduceți cu grijă bucățile de carne în untura topită. Carnea ar trebui să fie complet acoperită de grăsime; dacă acest lucru nu se întâmplă, mai adăugați untură. Adăugați acum și foile de dafin, boabele de piper întregi și cățeii de usturoi curățați, dar lăsați întregi. Această metodă de gătire se numește tehnic 'confit' și presupune fierberea cărnii în propria grăsime la o temperatură scăzută, ceea ce transformă colagenul și face carnea extrem de fragedă, aproape topindu-se în gură.
Pasul 5: Gătirea lentă și monitorizarea temperaturii
Mențineți focul la o intensitate mică spre medie. Carnea trebuie să fiarbă în untură, nu să se prăjească violent. Veți observa la început mici bule de abur ieșind din carne – acesta este semnul că apa se evaporă. Procesul de gătire poate dura între 2 și 3 ore, în funcție de vârsta animalului și de tipul de tăietură folosit. Amestecați ocazional cu o lingură de lemn pentru a preveni lipirea bucăților de fundul vasului, deși într-o baie generoasă de untură acest risc este minim.
Pasul 6: Testarea gradului de gătire și evaporarea apei
Carnea este gata atunci când a scăzut considerabil în volum, a căpătat o culoare maronie-aurie frumoasă la exterior, iar la interior este atât de moale încât se desface cu ușurință folosind o furculiță. Un aspect critic în conservarea la borcan este eliminarea apei: atunci când untura devine perfect limpede și nu mai ies bule de abur la suprafață, înseamnă că apa a fost eliminată complet, iar produsul va fi sigur pentru depozitare pe termen lung.
Pasul 7: Sterilizarea recipientelor de sticlă
În timp ce carnea termină de fiert, pregătiți borcanele. Spălați-le bine cu apă fierbinte și detergent, clătiți-le din abundență și apoi sterilizați-le în cuptorul încins la 100-110 grade Celsius pentru 15-20 de minute. Capacele trebuie și ele fierte timp de câteva minute și lăsate să se usuce pe un prosop curat. Nu atingeți interiorul borcanelor sau al capacelor după sterilizare pentru a menține un mediu aseptic.
Pasul 8: Îmbutelierea cărnii în borcane
Folosind o spumieră sau o paletă curată, scoateți bucățile de carne din vas și așezați-le strâns în borcanele fierbinți, lăsând un spațiu de aproximativ 2-3 centimetri până la marginea superioară. Nu îndesați carnea prea tare, dar încercați să nu lăsați goluri mari de aer între bucăți. Este important ca atât carnea, cât și borcanele să fie fierbinți în acest moment pentru a asigura o sigilare optimă prin vacuum în momentul răcirii.
Pasul 9: Turnarea unturii și sigilarea finală
După ce borcanele sunt umplute cu carne, turnați peste ele untura fierbinte din vas, folosind o polonic. Asigurați-vă că untura pătrunde în toate spațiile libere și acoperă complet carnea, depășind-o cu cel puțin un centimetru. Dacă au rămas bule de aer vizibile pe pereții borcanului, treceți ușor cu lama unui cuțit sterilizat pe margini pentru a le elibera. Ștergeți gura borcanului cu un șervețel curat îmbibat în puțin alcool alimentar sau apă fierbinte pentru a elimina orice urmă de grăsime care ar putea împiedica închiderea ermetică, apoi înfiletați capacele strâns.
Pasul 10: Răcirea controlată și verificarea vidului
Așezați borcanele cu gura în jos pe o suprafață de lemn sau pe un prosop gros și acoperiți-le cu mai multe pături pentru a asigura o răcire foarte lentă (procedeu numit 'dry canning' sau 'răcire în pături'). Acest proces poate dura până la 24 de ore. După răcirea completă, verificați dacă capacele sunt concave (trase spre interior); acest lucru confirmă faptul că s-a format vacuumul necesar conservării. Etichetați borcanele cu data preparării și depozitați-le în cămară.
Rezolvarea problemelor: Ce faci dacă ceva nu merge bine?
Dacă preparatul este prea sărat
Dacă ați exagerat cu sarea, la reîncălzire puteți adăuga în tigaie cartofi fierți sau puteți folosi carnea într-o tocană cu multe legume dulci (ceapă, morcov) fără a mai adăuga sare în sos.
Dacă preparatul este prea uscat
Carnea devine uscată dacă este gătită la foc prea mare sau prea mult timp după ce apa s-a evaporat. Data viitoare, opriți focul imediat ce untura devine limpede și bucățile sunt fragede.
Dacă preparatul este prea apos
Prezența apei în borcan este periculoasă deoarece duce la râncezire. Dacă observați un strat de lichid sub untură după răcire, este recomandat să consumați acel borcan imediat și să nu îl păstrați în cămară.
Dacă gustul este prea fad
Dacă gustul este fad, înseamnă că nu s-a folosit destulă sare sau condimente la început. Puteți remedia acest lucru la servire, adăugând mujdei de usturoi sau hrean peste carnea reîncălzită.
Întrebări frecvente (FAQ) despre rețetă carne porc la borcan
Ce tip de carne este cel mai indicat pentru această rețetă tradițională?
Cea mai potrivită carne este cea cu un conținut moderat de grăsime și țesut conjunctiv, cum ar fi pulpa de porc, spata sau ceafa. Grăsimea intramusculară se va topi în timpul procesului de confitare, lăsând fibrele cărnii extrem de fragede. De asemenea, adăugarea unor bucăți de piept de porc sau chiar de costiță cu os aduce un plus de savoare datorită măduvei care se eliberează în timpul gătirii lente. Evitați mușchiulețul de porc, deoarece acesta este prea slab și are tendința de a se întări excesiv prin acest procedeu.
Pot folosi ulei vegetal în loc de untură pentru conservare?
Deși tehnic este posibil să gătiți carnea în ulei, pentru conservarea tradițională la borcan, untura este esențială. Untura are proprietatea de a se solidifica la temperaturi scăzute sau chiar la temperatura camerei într-o cămară rece, creând un sigiliu protector impenetrabil în jurul bucăților de carne. Acest sigiliu oprește pătrunderea oxigenului și a bacteriilor. Uleiul rămâne lichid, ceea ce face conservarea mult mai instabilă și crește riscul de râncezire. În plus, untura oferă o aromă și o textură specifică, imposibil de reprodus cu uleiul vegetal.
Cât timp rezistă carnea de porc la borcan în mod real?
Dacă procesul de preparare a fost urmat corect, carnea a fost bine prăjită (fără urme de apă), iar borcanele au fost sterilizate și sigilate etanș, produsul poate rezista între 6 și 12 luni într-un loc răcoros și ferit de lumină. Tradițional, la țară, carnea tăiată la tăierea porcului de Crăciun se păstra în garniță sau la borcan până la muncile câmpului din vară, deci aproximativ 6-8 luni. Este important să inspectați vizual borcanul înainte de consum: untura trebuie să fie albă sau gălbuie (în funcție de boiaua sau condimentele folosite), fără pete de mucegai sau miros neplăcut.
Este necesară fierberea borcanelor în baie de apă după umplere?
Dacă turnați untura clocotită peste carnea fierbinte în borcane preîncălzite și le sigilați imediat, vacuumul se formează natural și fierberea ulterioară în baie de apă (bain-marie) nu este strict necesară, deoarece untura însăși acționează ca un agent de conservare prin excluderea aerului. Totuși, pentru o siguranță sporită, mai ales dacă depozitarea se va face într-un loc care nu este foarte rece, puteți fierbe borcanele în apă timp de 30-40 de minute. Acest pas suplimentar oferă o garanție în plus împotriva oricăror microorganisme rezistente.
Cum se servește corect carnea de porc conservată la borcan?
Cel mai bun mod de a servi carnea la borcan este să o scoateți împreună cu 2-3 linguri de untură și să o puneți într-o tigaie la foc mediu. Lăsați-o să se rumenească ușor pe toate părțile până când devine crocantă la exterior și fierbinte la interior. Se servește tradițional cu o mămăligă caldă, alături de murături (gogonele, varză murată) sau cu un mujdei de usturoi proaspăt. Untura topită rămasă în tigaie este delicioasă întinsă pe o felie de pâine proaspătă sau poate fi folosită pentru a prăji câteva ouă ochiuri.
Ce fac dacă untura din borcan nu s-a solidificat complet?
Dacă untura rămâne moale sau semilichidă la temperatura camerei, acesta poate fi un semn că temperatura din încăpere este prea ridicată sau că untura a fost amestecată cu ulei ori a provenit de la un porc hrănit într-un mod care a influențat compoziția grăsimii. În acest caz, cel mai bine este să mutați borcanele în frigider. Atâta timp cât carnea este complet acoperită și nu există bule de aer, procesul de conservare nu este afectat, însă solidificarea grăsimii este un indicator vizual al stabilității preparatului.
Tocăniță de Ciuperci cu Mămăliguță
O rețetă tradițională românească, savuroasă și plină de arome, perfectă pentru o cină ușoară sau o zi de post. Ciupercile proaspete se combină de minune cu sosul de roșii și verdeața.
- 500g ciuperci champignon feliate
- 2 cepe medii tocate mărunt
- 3 căței de usturoi zdrobiți
- 1 legătură de mărar verde
- 2 linguri de ulei de floarea-soarelui
- 100ml suc de roșii sau bulion
- Sare și piper după gust
- 1 linguriță de boia dulce
- 1Într-o tigaie adâncă, încinge uleiul și călește ceapa până când devine sticloasă.
- 2Adaugă ciupercile feliate și gătește-le la foc mediu până când scade zeama lăsată de acestea.
- 3Încorporează boiaua dulce, sucul de roșii și usturoiul, apoi mai lasă să fiarbă timp de 10 minute sub capac.
- 4La final, condimentează cu sare și piper, apoi oprește focul și presară mărarul tocat mărunt.
Keywords: tocanita, ciuperci, mancare romaneasca, vegetarian, cina rapida